Localitati Suceava
Suceava
Turism Suceava
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Suceava

Informaţii Generale

Aşezare
n partea de nord a Romniei, n nord-vestul Moldovei, se suprapune unui ţinut n care relieful se mbină ntr-o ntocmire armonioasă şi o desăvrşită mplinire.

Vecini
La est: Judeţele Botoşani şi Iaşi, la sud: Judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, la vest: Judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la nord: Ucraina.

Suprafaţă
8.553 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul ţării).

Populaţie
710.000 locuitori.

Oraşe
Suceava, reşedinţă de judeţ, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al rului cu acelaşi nume, pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală şi de Nord cu Marea Neagră, cu aspect plăcut şi interesant, un important obiectiv turistic prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu frumuseţi naturale calme şi subtile, n ţinuturi pline defarmec şi tradiţii - Ţara Dornelor -n zonele de pescuit şi vnătoare - Valea Putnei, Valea Moldovei, n masivele Rarău şi Giumalău, un uriaş muzeu de istorie, cu minunate mănăstiri n Bucovina, adevărate bijuterii de arhitectură feudală moldovenească-Voroneţ,Humor, Moldoviţa. Alte oraşe: Cmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Relieful
Este de o neasemuită frumuseţe, se desfăşoară ntrepte largi ce scad de la vest la est, purtnd fiecare darurile naturii. Aparţine prin excelenţă regiunii de munte - mai mult de jumătate din teritoriul judeţului(grupa nordică şi parţial centrală a Carpaţilor Orientali, reprezentaţi de Obcinele Bucovine (cu altitudinide 1.483 m, fermecătoare prelungiri ale munţilor ce nchid ntre culmile lor domoale depresiuni pitoreşti-Ţara Dornelor, cu izvoare de ape carbogazoase şi mofete utilizate terapeutic, cu sate frumoasece deţin un valoros fond etnografic şi agroturistic),Rarău, Giumalău (cu altitudini de 1.653 m şi 1.887 m, zvcniri de stnci semeţe stnd de veghe unui peisaj liniştit), Stnişoara (flancurile nordice, roci sedimentare), Bistriţei (roci cristaline), Brgăului, Tibăului, Căliman (cu vf. Pietrosu de 2.100 m, roci vulcanice), şi de deal, la est, ntre Obcine şi văile Moldovei şi Siretului - Podişul Sucevei (cu altitudinide 460 m, cu caracter de poduri largi, structurale, pe care se produc alunecări şi surpări de teren, Subcarpaţii Neamţului fiind reprezentaţi prin Culmea Pleşu), intercalată apărnd Depresiunea intracarpatică Vatra Dornei, drenată de rul Bistriţa.

Clima
Are un caracter continental, cu variaţii mari ale elementelor climatice, n funcţie de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vnturi din direcţia predominantă vest,nord-vest.

Cursurile de apă
Cuprind Siretul, la graniţa cu Botoşani, Suceava, Moldova(jumătatea superioară a cursului), Bistriţa (cursul superior).

Obiective turistice

Munţi
Munţii Rarău şi Giumalău, masive muntoase apropiate ntre ele, la nord de valea Bistriţei, acolo unde acest ru face primul mare cot tăind n curmeziş zona cristalină a Carpaţilor Răsăriteni. nălţimea moderată pe care o au (1.653 m n Rarău şi 1.857 m n Giumalău), atractivitatea peisajelor (relief carstic,rezervaţii geologice şi forestiere), mulţimea potecilor cu pante line şi a plaiurilor domoale sunt condiţii care au favorizat dezvoltarea drumeţiilor de munte. Rarăul est un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: n alte locuri pot fi munţi mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vietii şi a istoriei. Munţii Călimani, cel mai grandios complex vulcanic din Carpaţii Romneşti (cu vf. Petrosul Călimanilor, de 2.102 m) şi cei mai tineri munţi din ţara noastră. n cadrul lor s-a nfiinţat o rezervaţie complexă care are ca scop ocrotirea peisajului, a florei şi a faunei apline, reprezentate prin numeroase specii rare (floarea de colţ, zimbrul, cocoşul de munte, urs, rs, lup, cerbul carpatic).

Văi şi chei
Valea şi Cheile Bistriţei, avndu-şi izvoarele n Munţii Rodnei, această nestemată a Carpaţilor romneşti formează o vale cu adevarat pitorească. n cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai impresionant, atăt prin ngustimea văii (de la 150 m la20 m), ct şi prin adăncimea văii faţă de munţii nconjurători (de la 900 m la peste 1.100 m faţă de Munţii Giumalău sau Rarău). Acest sector ngust, mumit Cheile Zugrenilor (sau Bistriţei) se află la 20km distanţă de Vatra Dornei şi formează o rezervaţie geologico-geomorfologică (160 ha). Spectacolul oferit de natură n aceste locuri (stnci cu forme bizare,simfonia apelor n lupta cu duritatea rocilor) justifică numeroasele legende legate de străvechiul drum al plutelor. Valea Superioară a Moldovei străbate Obcinele Bucovinei longitudinal. n aval de Breaza, rul capătă adesea nfăţişarea de chei. Cheile Moara Dracului, rezervaţie geologico - morfologică din Munţii Rarău, impresionante prin nălţimea pereţilor. Cheile Lucavei, n Munţii Călimani, cu izvoare sulfuroase şi floare de colţ.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Pietrele Doamnei (la 14 km de Cmpulung Moldovenesc), n mijlocul frumoaselor privelişti ale Rarăului se nalţă spectaculos şi enigmatic aceste turnuri gotice formate din calcare apline. Peisajul sălbatic, formele bizare ale stncilor au nvăluit aceste locuri n aburul misterios al legendelor. nalte de 70 m, Pietrele Doamnei se află la 1634 m altitudine,la mică distanţă de cabana Rarău. mpreună cu zona nconjurătoare formează o rezervaţie complexă (890ha) care atrage an de an numeroşi iubitori ai naturii: Codrul secular de la Slăţioara, rezervaţie forestieră pe versantul de est al Masivului Rarău (ntre 800 şi1320 m altitudine), unul dintre cei mai vechi din Romania şi din Europa, unele exemplare atingnd o vechime de 350 - 400 ani. Principalele specii arborescente sunt molidul, bradul, fagul. Poiana Stampei (la 18 km sud-vest de Vatra Dornei), rezervaţie floristică reprezentată printr-un complex de tinoave dezvoltate pe traseele şi lunca rului Dorna. Pe lngă o floră intereasantă (turiştii pot ntlni o plantă carnivoră, monument al naturii, (denumită Roua cerului). Nămolul de aici este cunoscut pentru eficacitatea terapeutică. Fneţele seculare de la Bosanci Frumoasa (la 9km de Suceava), revervaţie floristică n care se păstrează o vegetaţie complexă, de stepă uscată şi umedă de mlaştină. Aici cresc numeroase plante originare din Asia, nentlnite n altă parte a Europei. Pădurea Valea Putnei (la 26 km de Vatra Dornei), rezervaţie forestieră, sub varful Giumalău, cu faună bogată. Poiana Tibăului, rezervaţie geologică, la confluenţa Văii Tibăului cu Valea Bistriţei Aurii, formată din pereţi abrupţi de circa 75 m nălţime, cu aspect impunător, care imprimă peisajului un farmec deosebit. Todirescu, rezervaţie floristică, lngă Codrul Secular de la Slătioara, unde vara, pajiştile nflorite formează un splendid covor natural. Doisprezece Apostoli (la 14 km de Vatra Dornei), rezervaţie geologică n partea de nord-vest a Munţilor Călimani; Apostolii sunt stnci nalte de 8- 12 m, o adevarată galerie de figuri.

Staţiuni
Vatra Dornei (la 112 km distanta de Suceava la 42km de Cmpulung Moldovenesc), una dintre cele mai pitoreşti staţiuni balneare din Romnia,(la o altitudinede 800 m, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna), ntr-o frumoasă depresiune tectono-vulvanică din Carpaţii Orientali, denumită şi Ţara Dornelor. Este nconjurată de munţi acoperiţi cu bogate păduri de conifere şi foioase: Giumalău şi Rarău, Bistriţa (la est), zidul vulcanic al munţilor Călimani (la sud) şi Culmea Suhardului (n nord). Această amplasare impune un climat sub alpin blnd, tonic şi stimulent. Este ferită de vnturi puternice, atmosfera fiind bogată n aerosoli şi esenţe volatile de brad. Temperatura medie anuală este de 5,2C (media lunii iulie fiind de 15C, iar a lunii ianuarie de -6C). Numărul zilelor cu zăpada se ridică la peste 120 pe an, fapt deosebit de important pentru practicarea sporturilor de iarnă, Vatra Dornei fiind un centru de nsemnătate naţională din acest punct de vedere. Aşezare veche (legenda spune ca numele i l-a dat Dragoş Vodă n amintirea unei frumoase păstoriţe ntlnite pe aceste meleaguri). Vatra Dornei este menţionată ca aşezare la finele sec. XVI şi ca stabiliment balnear din 1845. n cadrul staţiunii se efectuează numeroase proceduri terapeutice, avnd la dispoziţie o gamă diversă de instalaţii: pentru băi cu apă minerală ncălzită, pentru mpachetări cu nămol, pentru fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apă minerală, saună, săli de gimnastică medicală. Această Perlă a Bucovinei oferă un cadru propice drumeţiei, fiind un punct de plecare n excursii n Munţii Ouşoru, Călimani, Pietrosu Bistriţei,Giumalău. mprejurimile oferă condiţii şi pentru vnătoare. Căile de acces sunt: feroviare - gara Vatra Dornei Băi, pe liniile Bucureşti - Suceava - Vatra Dornei sau Cluj Napoca - Ilva Mică - Suceava, rutiere- DN 17 de la Suceava, DN 17 A de la Rădăuţi, DN18 de la Sighetu Marmaţiei. Cmpulung Moldovenesc (la 69 km sud-vest de Suceava), staţiune climaterică (la 630 m altitudine),ntr-un splendid decor, bioclimat stimulator demunte, şi punct de plecare n excursii n Masivul Rarău. Dorna Cndrenilor, centru turistic şi localitate cu izvoare minerale.

Vestigii istorice
Cetatea de scaun de la Suceava, situată n partea de răsărit a oraşului, pe un platou nalt, avnd opoziţie dominantă. Cetatea a fost construită n sec. XIV de Petru Muşat, dezvoltată şi ntărită de Alexandru cel Bun şi mai trziu de Ştefan cel Mare, care a transformat-o ntr-un bastion de apărare a ţării mpotriva atacurilor duşmane. Astăzi pot fi admirate masivele ziduri, o parte din turnuri şi ruinele construcţiilor interioare. Hanul Domnesc de la Suceava, una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova, construită pe la nceputul sec. XVII. Numele de Han Domnesc provine de la faptul că, vreme ndelungată, clădirea a servit drept loc de ntlnire şi de petrecere a fiilor de domni ntorşi de la vnătoare făcute n codri deşi ai Sucevei. Astăzi găzduieşte Muzeul de artă populară a Bucovinei.

Edificii religioase
Mănăstirile din Bucovina - Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore - cu zidurile exterioare ale bisericilor pictate n culori vii, naturale, picturi care par paginile unei cărţi deschise. Valoarea artistică a acestora este comparată de istoricii de artă cu operele murale ale bisericilor San Marco din Veneţia sau ale celei din Orvietto. Caracterul uman, puterea de expresie şi nobleţea figurilor atrag admiraţia unanimă, fiecare turist venit aici fiind fermecat de prospeţimea originală a culorilor frescelor care au străbătut intemperiile aproape o jumatăte de mileniu. Secretul vechilor maeştri moldoveni ce preparau culorile şi procedele care au asigurat picturilor o rezistenţă incredibilă, a rămas pnă astăzi necunoscut. Un adevarat pelerinaj de turişti, arhitecţi, critici de artă şi fotografi din toată lumea se ndreaptă spre aceste capodopere, a căror valoare artistică este unică n lume. Mănăstirea Voroneţ (la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumită şi Capela Sixtină a Estului este o lume de poveşti, pictată pe un petec de cer. Ctitorie din 1488 a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare, biserica mănăstirii, acest juvaer al Bucovinei a fost construit n stil moldovenesc de epoca, picturile datnd din timpul lui Petru Rareş(1547). Lumina zilei dă culorilor şi mai ales celebrului albastru de Voroneţ o transparenţă unică, ce a devenit astăzi o expresie care defineşte o culoare specific romnească. S-a mai cobort cerul şi pe alţi pereţi pictaţi ai lumii, dar numai Voroneţul a rămas att de proaspăt şi de strălucitor, mprăştiind n jurul lui acea vrajă din care nu te poţi desprinde. Arta bizantină a primit aici fantezia pictorilor moldoveni: ngerii au chipul frumos al moldovencelor, arhanghelii vestesc din bucium, nu din trmbiţe, cei purtaţi n rai sunt nfăşuraţi n ştergare moldoveneşti. Mănăstirea Moldoviţa (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a lui Petru Rareş din 1532, cu pictură murală din 1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate n perioada de nflorire a stilului moldovenesc. Alături de cea a Voroneţului, pictura Moldoviţei reprezintă cel mai valoros ansamblu rămas din vremea lui Petru Rareş. Mai bine păstrată dect oriunde, scena Asediul Constantinopolului impresionează prin forţă şi dramatism, exprimnd patriotismul şi grija pentru soarta ţării. n Casa domnească din interiorul mănăstirii este amenajat un mic muzeu de artă feudală ngrijit de maicile de la mănăstire. Mănăstirea Humor (la 41 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), construită n 1530 de marele logofăt Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rareş. Spre deosebire de celelalte biserici, cea de azi nu are turlă, iar pridvorul este deschis. Pictura datează din 1535. Mănăstirea Arbore (la 32 km nord-vest de Suceava la 37 km de Gura Humorului), construită n 1503 de dregătorul Luca Arbore, nmormntat aici. Pictura a fost realizată n 1541 de Dragoş Coman, predominnd verdele, un verde proaspat, luminos şi bogat n nuanţe. Mănăstirea Suceviţa (la 52 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), ridicată ntre 1582 - 1584 de fraţii Gheorghe şi Ieremia Movilă, ncheie seria marilor realizări arhitectonice cu picturi exterioare construite n sec. XVI. Este o mănăstire fortificată, nconjurată de un zid nalt, străjuit de turnuri de apărare. A fost zugravită de meşterii moldoveni Ion şi Sofronie care şi-au dovedit talentul lor inegalabil. Culoarea predominantă este verde, n diversele lui nuanţe. Fiecare turist care ajunge n Bucovina are impresia că s-au desfundat si petele cu nestemate ale Orientului şi au trecut n pensula zugravului, iar de acolo n lumea vie a nordului Moldovei. Mănăstirea Putna, ridicată ntre 1466 - 1469,ntr-o perioadă de glorie şi linişte, este prima ctitorie fortificată a lui Ştefan cel Mare, destinată a fi necropolă a familiei domnitorului şi a urmaşilor săi, pnă la Petru Rareş. Putna a traversat, timp de peste 5 veacuri, cutremure, incendii şi devastări, singura construcţie care se păstrează din sec. XV fiind Turnul tezaurului. n incinta mănăstirii se află mormntul lui Ştefan cel Mare. De asemenea, mănăstirea este renumită pentru tezaurul său de broderii, ţesături, manuscrise, argintărie şi obiecte de cult. Mănăstirea Dragomirna, ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, din 1602, cu incinta fortificată, care acoperă n ntregime turla. Astăzi este un valoros muzeu. Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, cea mai veche biserică din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se află mormintele primilor domitori ai Moldovei. Mănăstirea Zamca din Suceava, cel mai important edificiu religios construit de armenii din Suceava n 1606, sub forma unei mănăstiri-cetate. Mănăstirea Probota de la Dolhasca (la 64 km de Suceava la 31 km de Fălticeni), construită de Petru Rareş, care este nmormntat aici, mpreună cu soţia sa, n 1530. Azi mai păstrează fresce originale din 1532. Mănăstirea Rşca (la 18 km de Fălticeni), ridicată n 1542 de Petru Rareş. Aici a fost surghiunit n 1840 Mihail Kogalniceanu de domitorul Mihail Sturza. Mănăstirea Slatina (la 25 km de Fălticeni), ctitoried in 1561 a lui Alexandru Lăpuşneanu. Biserica Mirăuţi din Suceava, cea mai veche biserică din oraş (1375 - 1391), primul sediu al mitropoliei Moldovei. Aici a fost uns ca domn Ştefan cel Mare. Forma de azi se datoreşte construcţiei dintre 1898 - 1901, care urmează nsă planurile vechii biserici. Biserica Sfntu Gheorghe din Suceava, important monument de arhitectură moldovenească medievală, ctitorie a voievozilor Bogdan cel Orb şi Ştefăniţă (1514 - 1522). Construcţia, zvelta şi suplă, are valoroase fresce interioare şi interesante ornamentaţii exterioare. Biserica din lemn de la Putna (la 33 km deRădăuţi), ctitorie a lui Dragoş Vodă din 1346, cu refaceri n 1468. Biserica Sfntu Dumitru din Suceava, ctitorie a lui Petru Rareş din 1535, lngă care se află un turn zidit n 1561 de Alexandru Lăpuşneanu. Are sculptată stema Moldovei: capul de bour. Biserica din Reuşeni de la Udreşti (la 15 km sud estde Suceava), construcţie ncepută n timpul lui Ştefan cel Mare n 1503. Biserica Albă din Baia (la 9 km sud-vest de Fălticeni),ridicată de Ştefan cel Mare n urma victoriei reputate aici asupra lui Matei Corvin n 1467. Biserica romano catolică Baia, zidită n 1410 prin grija soţiei lui Alexandru cel Bun, Doamna Margareta, astăzi doar ruine. Chilia lui Daniil Sihastru (la 1,5 km de Putna),sec. XV. Legenda spune că domnitorul Ştefan cel Mare se sfătuia adesea cu sihastrul Daniil.

Edificii culturale
Muzeul lemnului din Cmpulung Moldovenesc, nfiinţat n 1936 deţine peste 15.000 de exponate din lemn, artistic executate, care ne ntorc n universul vechilor ocupaţii ale locuitorilor din zonă, Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava, cu arheologie, istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii. Alte edificii culturale: Muzeul etnografic de la Solca, Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni, Muzeul apelor din Fălticeni, Casa memorială Ciprian Porumbescu din satul care i poarta numele(la 25 km de Suceava, pe DN 17), n amintirea marelui muzician, autor al primei operete romneşti, Casa memorială Nicolae Labiş de la Mălini (la 10 km de Fălticeni).

Etnografie
Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune n evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă n Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi un port popular autentic,lucrat cu o nentrecută măiestrie artistică, exprimată n alcătuirea modelelor şi mbinarea culorilor. Cteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi)renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatra, tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone n regiune, Dorna,cu arhitectură specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, avnd motive florale sau geometrice, Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confecţionarea cojoacelor,pieptarelor), Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului), Crlibaba (port popular şi ţesături de interior),Arbore (scoarţe şi ştergare).
Cauta in Suceava
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Hoteluri
Hotel Bucovina
Hotel Gloria
Hotel Socim
Motel Tur West
Hotel Muntenia Suceava
Hotel Sagra
Hotel Suceava
Benzinarii
Mann S.R.L.
Mol - Ro Comert
Oil Fluid S.R.L.
Helios
Pensiuni
Pensiunea Casa Alba
Cabana Bogdaneasa
Pensiunea Ella
Pensiunea Nadianca
Pensiunea Orhideea
Pensiunea Renate
Pensiunea Vicela
Lista strazi
fgh
ijk
lmn
opq
rst
uvw
xyz
Farmacii
Hepytes Farm S.R.L.
Terapia Farm S.R.L.
Biomedica S.R.L.
Clorofila Farm S.R.L.
Horbaniuc S.R.L.
Axifarm S.R.L.
Adonis Farm S.R.L.

Ghid
Informaţii Generale

Aşezare
n partea de nord a Romniei, n nord-vestul Moldovei, se suprapune unui ţinut n care relieful se mbină ntr-o ntocmire armonioasă şi o desăvrşită mplinire.

Vecini
La est: Judeţele Botoşani şi Iaşi, la sud: Judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, la vest: Judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la nord: Ucraina.

Suprafaţă
8.553 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul ţării).

Populaţie
710.000 locuitori.

Oraşe
Suceava, reşedinţă de judeţ, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al rului cu acelaşi nume, pe calea unor importante drumuri.. citeste mai mult